Plenul Senatului a respins miercuri, 20 mai, proiectul legislativ depus de parlamentari AUR, SOS România, POT, grupul PACE – Întâi România și neafiliați, care propunea abrogarea legislației ce interzice organizațiile fasciste, simbolurile legionare, propaganda rasistă și cultul criminalilor de război. La votul final au fost înregistrate 63 de voturi pentru respingerea proiectului, 20 de abțineri și 15 voturi în favoarea inițiativei legislative.
Proiectul, depus la Senat pe 23 martie 2026 și semnat de 42 de parlamentari, era prezentat de inițiatori drept o măsură pentru „protejarea libertății de exprimare”. În realitate, documentul propunea abrogarea unor acte normative esențiale în combaterea extremismului, printre care OUG 31/2002, Legea 107/2006, Legea 217/2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025.
Toate aceste legi au în comun interzicerea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și propagandei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime de război ori crime împotriva umanității.
Proiectul a provocat reacții puternice încă de săptămâna trecută, după ce Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a acordat aviz favorabil inițiativei, inclusiv cu voturile unor reprezentanți PSD, potrivit USR. Ulterior, Comisia Juridică a Senatului a adoptat însă un raport de respingere, iar proiectul a ajuns în plen cu aviz negativ.
Mai multe organizații civice, istorici și reprezentanți ai comunităților evreiești au criticat inițiativa, avertizând că eliminarea legislației antifasciste ar fi creat un precedent periculos într-un context european marcat de creșterea radicalizării și a discursului extremist.
Chiar dacă proiectul a fost respins de Senat, acesta urmează să ajungă și la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Asta înseamnă că votul Senatului este important politic, dar nu oprește definitiv inițiativa. Proiectul merge mai departe la Camera Deputaților, unde poate fi:
- adoptat,
- modificat,
- sau respins definitiv.
