Bundesratul, camera în care sunt reprezentate landurile germane, a aprobat vineri, 10 iulie, un proiect de lege care propune sancționarea penală a negării dreptului statului Israel de a exista. Inițiativa, lansată de landul Hesse, va fi transmisă Bundestagului, care urmează să decidă dacă modificarea va fi adoptată.
Prin urmare, măsura nu este încă lege și nu a intrat în vigoare. Votul Bundesratului reprezintă însă un pas important în procesul legislativ și obligă parlamentul federal să analizeze propunerea.
Proiectul prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare sau amendă pentru persoanele care neagă public dreptul Israelului de a exista ori solicită desființarea statului israelian. Pentru ca fapta să fie sancționată, declarația trebuie să fie făcută publică sau făcută în cadrul unei adunări și să fie de natură să încurajeze disponibilitatea pentru acte de violență ori acțiuni arbitrare antisemite.
Textul nu propune, așadar, pedepsirea automată a oricărei afirmații ostile Israelului. Autoritățile ar trebui să demonstreze și existența unei legături între mesajul respectiv și riscul stimulării unor acțiuni antisemite.
Inițiatorii vor ca noua infracțiune să fie introdusă în articolul 130 al Codului penal german, referitor la incitarea la ură. Negarea dreptului Israelului de a exista nu este în prezent o infracțiune distinctă în Germania, deși anumite declarații pot fi deja pedepsite atunci când constituie incitare la ură, amenințare, susținere a terorismului sau folosire a simbolurilor unor organizații interzise.
Premierul landului Hesse, Boris Rhein, a susținut că negarea existenței Israelului nu reprezintă doar o poziție politică referitoare la un stat străin, deoarece poate funcționa și ca o amenințare adresată evreilor din Germania.
„Cine neagă dreptul Israelului de a exista atacă viața evreiască. Cine atacă viața evreiască atacă ordinea noastră liberă”, a declarat Rhein după votul Bundesratului.
Ministrul Justiției din Hesse, Christian Heinz, a afirmat că proiectul nu urmărește să interzică criticile la adresa guvernului israelian și nici dezbaterea privind acțiunile militare sau politica externă a Israelului. Potrivit acestuia, diferența trebuie făcută între critica unui guvern și solicitarea dispariției statului în care trăiește o mare parte a populației evreiești a lumii.
Existența Israelului, considerată parte a rațiunii de stat germane
Poziția autorităților germane trebuie înțeleasă în contextul responsabilității istorice a Germaniei pentru Holocaust. De mai multe decenii, guvernele de la Berlin afirmă că securitatea Israelului reprezintă un element fundamental al politicii de stat germane.
Formula a devenit cunoscută mai ales după discursul susținut de cancelarul Angela Merkel în Knesset, în 2008, când aceasta a declarat că securitatea Israelului face parte din „Staatsräson”, adică din rațiunea de stat a Germaniei.
În logica proiectului adoptat de Bundesrat, solicitările de distrugere a Israelului nu sunt privite exclusiv ca afirmații referitoare la politica internațională. Ele sunt considerate capabile să creeze un climat în care evreii din Germania pot deveni ținte ale intimidării și violenței.
Această asociere a devenit și mai vizibilă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și după creșterea numărului incidentelor antisemite înregistrate în Germania. În timpul unor manifestații au fost scandate sloganuri care prezentau dispariția Israelului drept obiectiv politic, iar unele proteste au fost însoțite de amenințări, glorificarea atacurilor teroriste sau violențe.
Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, s-a declarat favorabil înăspririi legislației. El a susținut că o asemenea modificare poate contribui la protejarea comunităților evreiești și la delimitarea mai clară dintre critica politică și propaganda care urmărește distrugerea Israelului.
Critici privind libertatea de exprimare
Proiectul a provocat însă și o dezbatere juridică serioasă. Mai mulți specialiști în drept constituțional și penal consideră că formularea poate intra în conflict cu libertatea de exprimare, protejată de articolul 5 al Legii Fundamentale germane.
Serviciul Științific al Bundestagului a analizat propunerea și a ridicat îndoieli privind constituționalitatea sa. Problema principală este că legea penală nu ar trebui să interzică o anumită opinie doar pentru conținutul său politic, oricât de radicală sau respingătoare ar fi aceasta.
În dreptul german există deja o excepție importantă de la această regulă: negarea Holocaustului poate fi pedepsită penal. Curtea Constituțională a acceptat și restricții speciale privind glorificarea regimului nazist, având în vedere caracterul unic al național-socialismului în istoria Germaniei.
Inițiatorii proiectului încearcă să plaseze negarea existenței Israelului în același cadru istoric. Ei susțin că statul german, responsabil pentru exterminarea evreilor europeni, are o obligație specială de a combate discursurile care promovează eliminarea statului evreu.
Criticii răspund că cele două situații nu sunt identice. Negarea Holocaustului presupune negarea unor fapte istorice demonstrate, în timp ce negarea dreptului unui stat de a exista este formulată ca o opinie politică sau ideologică. Din acest motiv, o interdicție penală ar putea fi considerată o lege îndreptată împotriva unei anumite opinii și ar putea fi anulată de Curtea Constituțională Federală.
Un grup de cercetători și specialiști în drept a avertizat că formularea proiectului riscă să fie folosită prea larg și să afecteze dezbaterile legitime despre sionism, soluția celor două state, statutul teritoriilor palestiniene sau politica guvernului israelian.
Critica Israelului nu va deveni automat infracțiune
Una dintre cele mai importante precizări privește diferența dintre critica Israelului și contestarea existenței sale.
Proiectul nu interzice criticarea prim-ministrului israelian, a guvernului, a operațiunilor militare din Gaza, a coloniilor israeliene din Cisiordania sau a altor decizii politice. Nici susținerea unui stat palestinian nu ar deveni ilegală.
Ținta declarată a propunerii este discursul care cere eliminarea Israelului și care, prin context și formulare, poate încuraja violența împotriva evreilor. Tocmai această condiție suplimentară, referitoare la stimularea unor acte antisemite, a fost introdusă pentru a limita aplicarea legii și pentru a o diferenția de o simplă interdicție a opiniilor antisioniste.
În practică, delimitarea nu va fi întotdeauna simplă. Instanțele ar trebui să analizeze cuvintele folosite, contextul în care au fost rostite, publicul, intenția autorului și posibilitatea reală ca mesajul să favorizeze violența antisemită.
Dacă Bundestagul va adopta proiectul, Germania va introduce una dintre cele mai explicite protecții penale din Europa pentru dreptul Israelului de a exista. Măsura ar confirma transformarea responsabilității istorice față de evrei și Israel dintr-un principiu al politicii externe într-o normă cu efecte directe în dreptul penal.
Dezbaterea care urmează va pune față în față două obligații fundamentale asumate de democrația germană după 1945: protejarea vieții evreiești și apărarea libertății de exprimare. Rămâne de văzut dacă Bundestagul va considera că proiectul reușește să le protejeze pe amândouă sau dacă formularea va trebui modificată pentru a putea rezista unui control de constituționalitate.
