Istoricul Liviu Rotman trage un semnal de alarmă în contextul recentelor demersuri politice de contestare a legislației care interzice propaganda legionară în România. Într-un interviu pentru RFI România, profesorul consideră inițiativa de a ataca la Curtea Constituțională această lege drept o „greșeală uriașă, istorică și morală”, cu posibile consecințe grave asupra memoriei colective și a valorilor democratice.
Demersul a pornit de la sesizarea Curții Constituționale de către președintele României, Nicușor Dan, în legătură cu o modificare legislativă ce întărea interdicția privind propaganda legionară. Pentru Rotman, această mișcare transmite un mesaj periculos: că simbolurile, discursurile și valorile promovate de Mișcarea Legionară ar putea fi reabilitate sau cel puțin tolerate în spațiul public.
„Este vorba despre o mișcare politică extremistă care a comis crime și care a dus la distrugerea valorilor democratice în România interbelică. Propaganda legionară nu este doar o formă de exprimare, ci o tentativă de a rescrie istoria și de a relativiza crimele trecutului”, avertizează istoricul.
Pentru Liviu Rotman, existența unei legi clare și ferme împotriva propagandei legionare este mai mult decât o măsură juridică: este un act de memorie și responsabilitate. O societate care renunță la condamnarea explicită a trecutului său extremist riscă să piardă lecțiile istoriei și să lase loc reactivării ideologiilor violente.
Mai mult, el subliniază că negarea sau minimalizarea pericolului legionar nu este o simplă opinie, ci o formă de revizionism care lovește direct în victimele Holocaustului și în eforturile de reconciliere și educație istorică postbelică.
În acest sens, Rotman avertizează că România se află într-un moment de răscruce morală: fie continuă să condamne ferm fascismul în toate formele sale, fie riscă să alunece într-un relativism periculos, în care extremismul devine parte a dezbaterii politice legitime.
sursa: RFI.fr/ro
Liviu Rotman este profesor universitar, cercetător și istoric specializat în istoria contemporană a României, istoria evreilor și a Holocaustului. Predă la SNSPA București și este recunoscut pentru activitatea sa în promovarea educației civice și a memoriei istorice. De-a lungul carierei, a publicat studii importante despre relațiile româno-evreiești și despre impactul mișcărilor extremiste în perioada interbelică. Pozițiile sale publice sunt frecvent ancorate în valori democratice și într-o perspectivă fermă împotriva antisemitismului și a revizionismului istoric.
