Astăzi, 10 iulie 2025, Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea care modifică și completează Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018, acte normative ce reglementează combaterea antisemitismului, a rasismului și a manifestărilor cu caracter fascist sau legionar. Potrivit Administrației Prezidențiale, demersul nu contestă necesitatea luptei împotriva xenofobiei, ci modul în care Parlamentul a formulat prevederile, lăsând loc interpretărilor arbitrare.
În esență, legea contestată introduce sancțiuni mai dure pentru promovarea simbolurilor și ideologiilor fasciste, legionare și rasiste, cu pedepse care pot ajunge până la șapte ani de închisoare, inclusiv pentru distribuirea de materiale online. Intenția legiuitorului este clară: un cadru mai ferm care să descurajeze propagarea urii și discriminării. Însă, potrivit președintelui, textul actual ar fi vag și imprecis, punând în pericol chiar principiul de bază al statului de drept – previzibilitatea normei juridice.
În sesizarea adresată CCR, șeful statului atrage atenția că termenii utilizați, precum „fascist”, „legionar”, „rasist” sau „xenofob”, nu sunt definiți cu claritate, ceea ce ar putea conduce la abuzuri sau la restrângeri nejustificate ale libertății de exprimare. În plus, președintele invocă posibile neconcordanțe cu articole fundamentale din Constituție care garantează libertatea de gândire și de opinie, dreptul la informație și dreptul la un proces echitabil.
Sesizarea vine într-un context în care societatea românească se confruntă, pe de o parte, cu o nevoie reală de a combate discursul instigator la ură, iar pe de altă parte cu o polarizare tot mai accentuată, care face ca orice lege cu impact asupra libertății de exprimare să fie privită cu neîncredere. În plus, contestarea acestei legi deschide din nou discuția despre cum poate fi combătută xenofobia fără a lăsa loc unor interpretări abuzive ale normei penale.
Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizarea pe 17 iulie. Dacă va respinge obiecțiile, legea va merge mai departe spre promulgare și va intra în vigoare imediat. Dacă însă CCR va da dreptate Administrației Prezidențiale, Parlamentul va fi nevoit să clarifice termenii și să definească mai precis limitele și formele interdicțiilor.
Pe site-ul xenofobie.ro, urmărim acest subiect cu atenție, fiind conștienți că linia de demarcație între libertatea de exprimare și protecția demnității umane este mereu delicată și trebuie desenată cu rigurozitate juridică. Într-o societate democratică, măsurile împotriva urii nu pot funcționa decât dacă sunt clare, proporționale și aplicabile corect, fără a deveni instrumente de intimidare sau cenzură.
Rămâne de văzut dacă decizia Curții va reuși să echilibreze aceste valori și dacă Parlamentul va reuși, în caz de reexaminare, să ofere o lege care să protejeze cu adevărat împotriva urii, dar și împotriva abuzurilor de interpretare.
