Bogdan Bucur, reacție pe Facebook după sesizarea lui Nicușor Dan la CCR
Astăzi, istoricul și profesorul Bogdan Bucur a publicat pe Facebook o postare în care comentează ironic și, totodată, analitic decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la legea care înăsprește pedepsele pentru promovarea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Bucur remarcă, într-un ton personal, că pentru prima dată are „ceva în comun” cu Nicușor Dan, dar nu se referă la detaliile anecdotice care au circulat recent în presă despre președinte, ci la preocuparea pentru claritatea juridică a termenilor utilizați în lege. În opinia sa, noțiunile de „fascist”, „legionar”, „rasist” sau „xenofob” nu sunt suficient de bine definite istoric și sociologic, ceea ce poate duce la confuzii și interpretări arbitrare.
În aceeași postare, profesorul amintește că lucrează la un articol academic, la invitația unui coleg de la Universitatea din Oradea, în care compară legionarismul interbelic cu forme de neolegionarism contemporan. Bucur precizează că fenomenul actual este „infinit mai edulcorat” decât cel din perioada interbelică și face trimitere la contextul recent al alegerilor prezidențiale și la cazul lui Călin Georgescu, cercetat de Ministerul Public.
În stilul său caracteristic, autorul strecoară și o notă ironică, referindu-se la o pagină de Facebook numită „Călin Georgescu – Voievodul României”, pe care o consideră o etichetă potrivită, dat fiind că acesta nu a ajuns președinte.
În încheiere, Bogdan Bucur subliniază, cu o trimitere la un principiu latin, ideea că trebuie să existe măsură și moderație, mai ales când se trasează granițe între realitatea istorică și încadrările juridice ale unor idei sau comportamente. El avertizează că etichetările excesive pot duce la confuzii și la interpretări radicale, atrăgând atenția că în spațiul științific există riscul ca orice manifestare națională să fie catalogată, uneori abuziv, drept fascistă.
Postarea profesorului se încheie cu o reflecție despre diferența dintre adevărul comun, supus nuanțelor, și adevărul juridic, care, pentru a funcționa, are nevoie de definiții clare și coerente.